Ion Luca Caragiale

 

... continuare din pagina anterioara

I.L. Caragiale şi ASTRA

 

 

 

I.L. Caragiale s-a bucurat de un mare respect în rândurile tuturor artiştilor şi ale militanţilor pentru cauza naţională. În acest sens sunt edificatoare câteva rânduri dintr-o scrisoare pe care V. Goldiş i-a trimis-o la 26 februarie 1911 în perioada colaborării sale la Românul: „Poate nici nu poţi să-ţi dai seama ce mare serviciu ai făcut cauzei noastre naţionale. Să ne ajuţi acum cu puterea de leu a d-tale la biruinţă. Să ne scrii. Fie articole de fond, fie vreo schiţă literară, fie, în fine, orice, numai să fie ieşit din sufletul lui Caragiale şi să fie iscălit numele Caragiale. Atât ne trebuie şi învingerea noastră e sigură.”

 

În acest timp, la Braşov, Andrei Bârseanu a introdus opera lui Caragiale în activitatea didactică şi în manifestările anuale ale Societăţii de lectură a studenţilor. Printre militanţii societăţilor culturale româneşti din Transilvania care l-au cunoscut pe Caragiale, s-au aflat şi Valeriu Branişte, George Moroianu şi Zaharia Bârsan, ultimul scriind chiar şi un articol consacrat lui Caragiale la împlinirea a 25 de ani de activitate literară (1901): „Este un fapt îmbucurător această afecţiune din partea publicului, mai ales în ţara românească unde munca scriitorilor e răsplătită aşa de ingrat.”

 

 

În Gazeta Transilvaniei de la Braşov au apărut articole şi informaţii despre sărbătorirea lui Caragiale la Bucureşti. Cel mai important moment al legăturilor lui Caragiale cu ASTRA a fost reprezentat de adunarea generală jubiliară a Asociaţiunii, prilejuită de împlinirea a 50 de ani de activitate (Blaj, 28 - 30 august 1911). Au fost prezenţi Gheorghe Pop de Băseşti, Vasile Goldiş, Octavian Goga, O.C. Tăslăuanu, Andrei Bârseanu, Horia Petra Petrescu. La sărbătorirea jubileului de 50 de ani de activitate a ASTREI, de la Blaj, în zilele de 14 - 17 august 1911, au participat peste patruzeci de mii de români, veniţi din toate judeţele ţării. Printre delegaţii trimişi de organizaţiile culturale de la Bucureşti s-au aflat şi scriitorii: N. Iorga, G. Coşbuc, Octavian Goga, Şt. O. Iosif, Victor Eftimiu. În programul serbărilor, pe lângă expoziţii, conferinţe sau alte acţiuni, a fost prevăzut şi un zbor demonstrativ al aviatorului Aurel Vlaicu: „Caragiale a plâns de emoţie văzând cutezanţa şi măiestria lui Vlaicu” (V. Eftimiu). Serbarea a fost apreciată, în ansamblu, ca „cea mai impunătoare manifestaţie românească, din Transilvania, de la 1848 şi până atunci”. Au mai fost prezenţi la manifestări Sextil Puşcariu şi J. Urban Zarnic.

 

 

De la început Asociaţia a fost a lui Şaguna şi a lui Suluţiu, şi a sibienilor şi a blăjenilor ... şi aceasta alcătuieşte însuşirea ei de căpetenie şi cea mai scumpă ... Unde dezbină legea uneşte cartea, lumina ...

 

 

 

25 de ani de activitate literară

 

La 23 februarie 1901, un grup de prieteni au sărbătorit 25 de ani de activitate literară a lui Caragiale. Pentru consemnarea evenimentului, scriitorul a pus această dată şi pe una dintre cele mai reuşite fotografii ale sale. Evenimentul a devenit „naţional”. Marii săi prieteni - scriitori, artişti, ziarişti, oameni politici - i-au organizat un banchet prezidat de Petre Grădişteanu. Au luat cuvântul atunci, spre a-l omagia pe marele sărbătorit: Delavrancea, Constantin Mille, Tache Ionescu, Alexandru Ciurcu şi actorul Iancu Brezianu. B.P. Hasdeu i-a trimis o felicitare foarte elogioasă şi prietenească. La banchet, maestrului i s-au oferit câteva daruri simbolice: o călimară de bronz, un ceasornic de buzunar, o pană de argint şi un tablou pictat de I.V. Voinescu. În acea zi, a fost tipărit un număr de revistă festiv şi unic, pe opt pagini, cu titlul Caragiale. Pe copertă avea un desen de N.S. Petrescu şi o caricatură de Constantin Jiquidi, iar textele - proză şi poezii - au fost semnate de cei mai de seamă prieteni ai sărbătoritului.

 

Evenimentul a consolidat argumentul cel mai convingător pentru etapa de consacrare deplină a marelui scriitor, care, prin comediile, schiţele şi nuvelele sale, a căror forţă satirică o simţim până azi neîntrecută, a rămas cel mai mare creator de tipuri de la noi, concurând, ca şi Balzac, starea civilă. El a reconstituit o amplă imagine a societăţii contemporane, văzută mai ales din unghiul comicului, dovedind un adevărat geniu al situaţiilor dramatice şi al limbajului, care îl situează printre marii comediografi ai lumii.

 

 

 

Jubileul de 60 de ani

 

În 1912, în ţară sunt organizate acţiuni de sărbătorire a lui Caragiale, cu prilejul jubileului de 60 de ani, cu participarea celor mai importanţi scriitori ai timpului. Marele dramaturg răspunde la numeroase urări primite din ţară şi străinătate: „Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie”. În martie, refuză subscripţia publică propusă de prof. C. Rădulescu-Motru, pentru a i se oferi o recompensă naţională. În primăvara anului 1912 vine în ţară cu scopul de a susţine şi a prezenta debutul lui Mateiu Caragiale prin publicarea în revista Viaţa românească a unui grup de poezii (1 aprilie 1912).

 

 

 

Premii

 

Pentru piesele originale care înregistrau cele mai multe reprezentaţii, Teatrul Naţional din Bucureşti acorda în primul deceniu al secolului trecut premii bienale. Printre autorii premiaţi în luna aprilie 1912 s-au aflat: Dimitrie Anghel, pentru piesa ; I.L. Caragiale, pentru piesele: D-ale carnavalului, O noapte furtunoasă şi Năpasta; Victor Eftimiu, pentru piesele: ', ', ', ' şi .

La 25 ianuarie 1885, Caragiale mai primise un premiu, tot de la Teatrul Naţional, pentru piesa D-ale carnavalului, din partea unui juriu format din Vasile Alecsandri, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, Grigore Ventura şi V.A. Urechia.

 

 

 

continuarea in pagina urmatoare ...


Articole
Contract colectiv de munca uni...
  încheiat conform art. 10 şi 11 din Legea nr. 130/1996, republicat...
Legea patronatelor
  LEGEA PATRONATELOR Capitolul IDispozitii generale Art. 1.- Patronatele...
Legea Sindicatelor
CAPITOLUL I Dispoziţii generale Art. 1. - (1) Sindicatele, denumite în co...
Confederatia Sindicala Nationa...
S-a constituit in 1994 prin unirea a doua federatii: Federatia Sindicatelor Mini...
Alianta Confederatiilor Sindic...
Obiectivele declarate ale Aliantei Confederatiilor Sindicale din RomaniaConfeder...
Blocul National Sindical
Blocul National Sindical este o organizatie sindicala confederativa ce reuneste ...
C.N.S.C.A. - Confederatia Nati...
Confederaţia Naţionala Sindicală "Cartel ALFA" a fost creată în 1990 &...
C.S.D.R. - Confederatia Sindic...
Este o confederatie sindicala reprezentativa la nivel national, afiliata la ETUC...
Statutul CNSLR FRATIA
CAPITOLUL  I  - DISPOZITII GENERALE  Art. 1 -  Confeder...
CNSLR - FRATIA
[CONFEDERATIA NATIONALA A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMANIA - FRATIA] CONFEDERATI...